joi, 26 mai 2011

Viata ca un fluture albastru

 

Undeva, intr-un oras din India traia o familie trista si induderata. Mama murise de curand,iar tatal era functionar la o banca si lucra pana seara tarziu . Cele doua fetite se duceau la scoala, dar in rest stateau foarte mult timp singure…Tatal lor isi dorea sa le ofere cea mai buna educatie, de aceea intr-o zi si-a trimis fetele sa petreaca vacanta de vara , la unchiului sau, undeva la tara

.Fetela erau din fire foarte curioase ,dar acesta stia intotdeauna sa le raspunda la intebarile pe care ele le puneau.

La un moment dat una dintre ele a a adus un fluture albastru pe care planuia sa il foloseasca pentru a-l insela pe batranul lor unchi.

-Ce vei face? o intreba sora ei.

-O sa ascund fluturele in mainile mele si o sa-l intreb pe unchiul, daca e viu sau mort. Daca va zice ca e mort, imi voi deschide mainile si il voi lasa sa zboare. Daca va zice ca e viu, il voi strange si il voi strivi. Si astfel orice raspuns va avea, se va insela!

Cele doua fete au mers intr-o clipa la e,l cu fluturasul si l-au gasit meditand.

-Am aici un fluture albastru, spuse una dintre ele. Spune-mi, unchiule, e viu sau mort?

Foarte calm, batranul intelept, surase si ii zise:

-Depinde de tine…copila mea, fiindca raspunsul e in palma ta!

Asa este si viata noastra, prezentul si viitorul nostru. Nu trebuie sa invinovatim pe nimeni cand ceva nu merge: noi suntem responsabili pentru ceea ce dobandim sau nu. Viata noastra e in mainile noastre, ca si fluturele albastru. De noi depinde sa alegem ce vom face cu ea.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu